Parfumul de fericire ep. 1

“De obicei ma trezeam inaintea ei, primul meu impuls era s-o ling, sexul i se umezea rapid si desfacea coapsele ca s-o patrund: faceam dragoste in pate, pe canapele, la piscina, pe plaja. Exista poate oameni care traiesc asa ani in sir, eu insa nu mai cunoscusem o asemenea fericire si ma intrebam cum putusem trai pana atunci. Din instinct, Esther avea mimica, mici gesturi – isi lingea buzele pofticioasa, isi strangea sanii in palme ca sa-i ofere – care evoca un pic tarfa, exacerband excitarea barbatului. Sa fiu in ea era un izvor de bucurii infinite, ii simteam fiece miscare a vaginului cand il strangea, mai usor sau mai tare, in jurul sexului meu, tipam si plangeam minute in sir, nu mai stiam unde eram, uneori, terminand, imi dadeam seama ca muzica era data la maximum si ca eu nu auzisem nimic. Ieseam rar din casa, uneori mergeam sa bem un cocteil intr-un bar din San Jose, dar si acolo, in scurt timp, Esther se apropia de mine, isi punea capul pe umarul meu, degetele imi strangeau sexul prin tesatura subtire a pantalonului si, cel mai adesea, mergeam sa facem dragoste in toaleta – renuntasem sa-mi mai pun ceva pe dedesubt, iar ea nu purta niciodata chiloti. Avea putine inhibitii, foarte putine…[...]
Mai tarziu, la micul dejun, mi-a spus ca gustul mai pronuntat al sexului meu la trezire, amestecat cu al unguentului, ii amintise gustul cocainei. Stiam ca, dupa ce prizeaza cocaina, multi oameni ling cu placere praful ramas. Esther mi-a explicat atunci ca, la anumite orgii, se practica un joc: fetele prizau cocaina de pe sexul barbatilor prezenti; ma rog, acum nu prea mai frecventa genul asta de orgii, asta fusese mai demult, pe cand avea saisprezece-saptesprezece ani.
Pentru mine, socul a fost destul de dureros; visul oricarui barbat e sa intalneasca mici curvistine inocente, dispusa insa la orice desfrau – ceea ce, cu cateva exceptii, sunt toate adolescentele. Pe urma, putin cate putin, femeile se cumintesc, condamnandu-i pe barbati sa fie vesnic gelosi pe trecutul lor desfranat de mici curvistine. Refuzul de a face un lucru pentru ca l-ai mai facut, pentru ca ai mai trait experienta, distruge rapid, la tine, dar si la ceilalti, orice motiv de a trai si orice viitor posibil si te cufunda intr-un plictis apasator care se transfroma in cele din urma intr-o obida atroce, insotita de ura si resentiment fata de cel ce inca apartine vietii. Esther, din fericire, nu se cumintise deloc, totusi nu m-am putut abtine sa nu-i pun intrebari despre viata ei sexuala; mi-a raspuns cum ma asteptam, fara ocolisuri, cu toata naturaletea. Facuse sex pentru intaia oara la doisprezece ani, dupa o seara la discoteca, in timpului unui sejur lingvistic in Anglia; nu fusese ceva serios, a precizat ea, mai curand o experienta izolata. Pe urma, timp de aproape doi ani, nu s-a mai intamplat nimic. Apoi a inceput sa iasa in oras, la Madrid, iar acolo, da, s-au petrecut destule, descoperise cu adevarat jocurile sexuale. Cateva orgii, da. Un pic de SM (Sado-Maso). N-a prea avut de-a face cu fetele. Cand a implinit optsprezece ani, de ziua ei, a avut chef, pentru prima oara, sa se culce cu doi barbati in acelasi timp; experienta ii lasase o amintire excelenta, tipii erau in plina forma, ba chiar povestea asta in trei se prelungise un timp, tipii se specializasera, in timp ce ea ii masturba si le-o sugea la amandoi, unul o patrundea prin fata, celalalt pe la spate, era pozitia ei preferata, tipul reusea sa-i provoace placeri incredibile, mai ales dupa ce ea incepuse sa cumpere poppers (Nitrat de amil, vasodilatator din clasa halucinogenelor, sporeste placerea mai ales in sexul anal. Se vinde in sex-shopuri…). Mi-o imaginam, adolescenta delicata, intrand in sex-shopurile din Madrid si cerand poppers.
Exista o scurta perioada ideala, in timpului declinului societatilor cu morala religioasa intensa, cand tinerii au realmente nevoie de o viata libera, dezlantuita, fericita; mai tarziu obosesc, competitia narcisista revine treptat, iar la sfarsit fac sex mai putin chiar decat in epoca de morala religioasa intensa; Esther apartinea acestei scurte perioada ideale, mai tardiva in Spania. Fusese atat de natural, atat de onesta sexual, participase cu atata gratie la toate acele jocuri, acele experiente sexuale fara a se gandi vreodata ca ar putea fi ceva rau, incat nu reuseam sa i-o reprosez cu adevarat. Aveam doar sentimentul persistent si dureros ca am intalnit-o prea tarziu, mult prea tarziu, si ca mi-am irosit viata; iar de acest sentiment nu aveam sa mai scap, stiam, pentru ca pur si simplu era indreptatit.”

“Posibilitatea unei insule”, MICHEL HOUELLEBECQ, p. 193-196, Polirom 2006

~ de ecleraj pe 10/03/2009.